Importanta recuperarii portului traditional, ca simbol al identitatii

 Creația populară este un miracol artistic atât de profund tulburător încât e un adevărat privilegiu să i te poți dedica.

E miracol pentru că e o stare de desăvârșire, dar și pentru că exprimă modul nostru propriu de a fi în lume și de a ne înțelege rostul de oameni ai locurilor unde ne-am născut.

Ziua Universală a Iei, sărbătorirea ei, a pornit din dorința și datoria de-a ne apropia de noi, ca sine, și pe alții de adevăratele capodopere ale culturii tradiționale.

    În Diaspora pledam pentru lărgirea spațiului de cunoaștere a valentelor estetice ale culturii populare deoarece " ea este expresia cea mai scurtă a simțământului și a gândirii", cum afirma Eminescu.
Receptarea unei opere de artă este un act individual și profund subiectiv.
Nimeni nu poate impune altcuiva propria sa viziune artística- echivalata de unii esteticieni cu o adevărată (re)creare personală a operei respective.

Ziua Universala a Iei se datorează cumva cunoscătorilor, cei care au datoria de-a îndrepta atenția publicului în direcția unor fenomene care, fără ajutorul calificat al meseriașului, pot fi trecute cu vederea sau nici măcar observate.
E o zi datorată cunoscătorilor dar dedicată publicului larg și bucuriei sale.
Se vrea o invitație la o călătorie în fantastic, spectaculos, feeric, elemente specifice eposului popular.

 Laura: -- Cum imbracam o identitate nationala? Importanta recuperarii portului traditional, ca simbol al identitatii.
Cum vezi tu fenomenul recuperarii iei, si nu numai. In ultimul timp romanii se casatoresc, boteaza in ii, dupa o perioada de respingere, imediat dupa revolutie.

Orieta: -- Da, ia a devinit din nou portul de sarbatoare al romanilor si este frumos, desi cam putin si cam superficial, e totusi bine.
Cred ca ar trebui in primul rand stimulate mestesugurile, ca nu e numai ia. Mai e ceramica, tesutul, lemnul.
Ce as face eu?
In Sighisoara, in Bran, in Sibiu, as desfiinta chinezismele, as selecta produsele. As da niste certificate de mestesugar si artizan si as accepta in aceste orase f turistice sa se vanda (in zonele de mare interes) numai produsele cu marca asta : AUTENTIC ROMANESC.
Sau, facute periodic targuri mari si foarte dese in orasele astea foarte turistice. Targuri cu specific traditional: mestesuguri autentice care respecta traditia, dar si obiecte de arta inspirate din traditiile romanesti. Ambele.
A fost o mica tentativa inainte de pandemie. Se faceau insa doar o data pe an. la inceputul lui Septembrie. Am participat la doua din ele (cred ca doar doua s-au facut): unul in Bucuresti si unul in Bran. Urmatorul trebuia sa fie in Constanta dar a venit pandemia si vad ca micuta tentativa s-a spulberat.
Cred ca lucrurile astea se pot face de catre stat, sau de un ONG f serios, asa cum se fac la noi spitale si alte lucruri bune de care statul nu are chef.  

Interviu: Laura Catalina Dragomir- Orieta Dimadi